Un Dumnezeu deosebit …

Dacă cineva v-ar cere să-i faceţi, în maxim 15 minute, o prezentare a Dumnezeului în care credeţi şi pe care-L slujiţi, cum L-aţi descrie? Ce elemente esenţiale a-ţi scoate în evidenţă?

În 2 Samuel 22 – împăratul David tocmai lucrul acesta îl face. Îşi descrie, în maxim 15-20 minute (atât mi-a luat ca să citesc clar şi cu voce tare pasajul acesta), Dumnezeul în care crede şi pe care-L slujeşte cu credincioşie şi scumpătate.

Opreşte-te din citit şi deschide Scriptura la pagina 350 (traducerea Cornilescu). Te rog citeşte 2 Samuel 22:1-51. Nu vei putea înţelege ceea ce voi scrie în continuare în meditaţia de astăzi, dacă nu eşti familiarizat cu textul biblic.

Dacă nu ai Cuvântul lui Dumnezeu la îndemână, atunci te rog să dai un simplu click aici. Îl vei putea citi online, graţie celor de la www.crestini.com. Îl slăvesc pe Domnul pentru această oportunitate. Domnul să le dea har în lucrarea pe care o fac pentru slava Lui.

Un Dumnezeu atotputernic – 2 Samuel 22:1-3

Cariera şi viaţa destul de zbuciumată a împăratului David se apropia de sfârşit. Privind în urmă, el mărturiseşte într-o cântare de laudă un adevăr fantastic legat de Dumnezeu lui. Ascultaţi cuvintele lui:

„… Domnul este stânca mea, cetăţuia mea, Izbăvitorul meu. Dumnezeu este stânca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu şi puterea care mă mântuieşte, turnul meu cel înalt şi scăparea mea. Mântuitorule! Tu mă scapi de sâlnicie …”.

Frumos, nu-i aşa? Cuvintele împăratului descriu la superlativ măreţia Dumnezeului lui. David, în deplină cunoştinţă de cauză, se laudă şi, în acelaşi timp, se mândreşte că are un astfel de Dumnezeu: atotputernic, măreţ şi vrednic de laudă. Experienţele avute de-a lungul anilor, l-au determinat pe împăratul lui Israel să ajungă la o astfel de convingere.

Experinţele nu vin oricum în vieţile noastre. Ele sunt generate, sau mai bine zis, sunt produsul relaţiei noastre cu Domnul. Când citesc, de pildă, Psalmul 91:1-2 observ că niciodată nu voi putea experimenta autoritatea şi puterea absolută a Dumnezeului meu, dacă nu-L cunosc personal. Una este să spui că Dumnezeu este atotputernic, mareţ, autoritar, scut, pavăză, adăpost, etc şi alta este să afirmi că El este Stânca ta, Scutul tău, Adăpostul tău, Cetăţuia ta, Sprijinitorul tău, … Împăratul David ”a stat” şi ”s-a odihnit” la umbra Celui Atotputernic şi, prin urmare, a experimentat frumuseţea măreţiei Dumnezeului lui ( ”a stat” – actul de voinţă, supunere; ”s-a odihnit” – experienţa practică cu Domnul ).  

De ce unii credincioşi nu experientează autoritatea şi puterea absolută a lui Dumnezeu în viaţa lor? Mi-ar plăcea să aud câteva răspunsuri din partea voastră la această întrebare.

Un Dumnezeu care ascultă glasul rugăciunii – 2 Samuel 22:4-7

Aflat la ”… umbra celui Atotputernic …”, David descoperă şi experimentează un alt secret legat de Dumnezeul pe care-L slujeşte: faptul că Acesta ascultă întotdeauna glasul rugăciunii. Înconjurat fiind de vrăşmaşi, David niciodată nu s-a bazat pe puterea, înţelepciunea sau abilităţiile militare ale oştenilor săi. Dimpotrivă, el s-a bazat exclusiv pe Domnul, apela în rugăciune la ajutorul Său iar rezultatele nu întârziau să apară.

Cine credeţi că a scris versetul 15 din Psalmul 50. Exact, aţi ghicit: David. Ştiţi ce scrie acolo? Iată cuvintele:

 „… cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi …”.  

Observaţi ceva interesant aici? David ne împărtăşeşte o promisiune ce aparţine Dumnezeului lui, promisiune ce este însoţită şi de o asigurare. Mai are rost să ne gândim de ce nu apela la altcineva atunci când era în strâmtorare? Păi, cu un astfel de Dumnezeu la cârmă, ce nevoie mai avem de sfătuitori şi ”pitbuli” în crizele prin care trecem.

Vreau să vă împărtăşesc o ilustraţie. Un tânăr care se confrunta cu o problemă serioasă a decis să meargă acasă la pastorul bisericii pentru a-i cere sfatul. Îi spune acestuia despre ce este vorba, iar acum se aştepta să primească soluţia mult dorită. S-a întâmplat însă un lucru tare interesant: în loc să-l sfătuiască, acesta îl întreabă: ”Crezi în puterea rugăciunii?”. ”Evident”, răspunde tânărul. „Atunci, haide să ne rugăm”. S-au rugat, dar când a plecat de la locuinţa pastorului, tânărul în cauză a spus: ”Degeaba am venit la pastor. Nu m-a ajutat cu nimic”. Interesant, nu-i aşa. El a mărturist faptul căci ”crede în puterea rugăciunii”, însă cred că niciodată n-a experimentat practic lucrul acesta.  

În comparaţie cu tânărul din ilustraţie, David a crezut în puterea rugăciunii şi a practicat lucrul acesta cu succes. Faptul acesta i-au adus o sumedenie de experienţe deosebite cu Domnul, experienţe care l-au întărit şi pregătit, în acelaşi timp, pentru luptele şi situaţiile de viaţă avute ulterior în Israel.

Credinciosul care se roagă în situaţii de criză, confirmă cel puţin trei lucruri:

  • recunoaşte practic faptul căci crede în puterea rugăciunii;
  • este dependent de Domnul în situaţia respectivă;
  • Îl proslăveşte pe Domnul în felul acesta; crede cu tărie în mărturisirea făcută de David în Psalmul 50:15;

Un Dumnezeu gata întotdeauna să ofere sprijinul necesar slujitorilor Săi – 2 Samuel 22:17-20

Ce binecuvântată este imaginea unui astfel de Dumnezeu.

Cred că fiecare om are nevoie de cineva care să-l înţeleagă şi să-i ofere un sprijin real atunci când situaţiile de criză îi dau târcoale în viaţă. David se afla într-o astfel de situaţie şi, prin urmare, avea nevoie acerbă de sprijin.

”…valurile morţii…”, ”…şuvoaiele nimicirii…”, ”…legăturile mormântului…”, ”laţurile morţii…”, sunt doar câteva dintre expresiile care confirmă criza prin care trecea slujitorul lui Dumnezeu şi nevoia sa acerbă de sprijin.

În faţa unei asftel de situaţii, Dumnezeu nu putea sta nepăsător sau să fie indiferent. Expresiile de genul ”… Şi-a întins mâna de sus …”, ”… m-a scos din apele cele mari …”, ”… m-a apucat …”, ”… m-a izbăvit de potrivnicul meu cel puternic …”, ”… m-a scos la loc larg …”, ”… El m-a mântuit pentru că mă iubeşte …”, sunt câteva acţiuni clare ce confirmă ideea subliniată anterior, cum că Dumnezeu nu poate fi nepăsător sau indiferent faţă de slujitorul Său. Vedem clar cum funcţionează sprijinul acordat de Domnul slujitorului său credincios, David.

Dragii mei, bizuiţi-vă permanent pe Domnul atunci când împrejurările vieţii o cer. Oamenii, mai devreme sau mai târziu, ne vor dezamăgi. Prietenii, uneori îşi vor vedea de-ale lor; nu au timp de noi şi problemele noastre. Domnul însă, întotdeauna va fi acolo lângă noi pentru a ne oferi sprijinul de care avem nevoie. De ce? Citeşte următoarele pasaje biblice şi vei înţelege lucrul acesta.

  • Psalmul 50:15, Psalmul 34:6, Psalmul 34:15,18; Psalmul 32:8;
  • Isaia 43:1-7; Psalmul 34:7; Psalmul 33:18-22; 

Lista nu s-a încheiat. Poate îmi sugeraţi şi voi câteva pasaje sau versete biblice care să confirme ideea subliniată mai sus.

Un Dumnezeu care răsplăteşte întotdeauna curăţia sufletească a slujitorilor Săi – 2 Samuel 22:21-27

Încă din adolescenţă, David înţelege faptul că Domnul Dumnezeul lui apreciază curăţia de inimă. A căutat permanent să fie în voia Lui şi, prin urmare, a fost binecuvântat de El. Ulterior, în slujirea la care a fost chemat a ştiut care este secretul biruinţei.

Fantastic! Atunci când a fost investit şi uns ca împărat peste Israel, tocmai lucrul acesta l-a apreciat Dumnezeu la el. Samuel fusese impresionat de înfăţişare, însă Dumnezeu l-a atenţionat căci El se uită la ”inimă”.

”… nu te uita la înfăţişarea şi înălţimea staturii lui, căci l-am lepădat. Domnul nu se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul se uită la inimă …” – 1 Samuel 16:7.        

În lupta cu Saul, tot ”curăţia de inimă” a împăratului proaspăt investit în funcţie a contat înaintea lui Dumnezeu. Când Saul fusese în mâinile sale, a tăiat doar colţul hainei spunând că nu va face nimic întrucât este Unsul Domnului. Doar un om cu frica lui Dumnezeu în suflet putea acţiona în felul acesta. Toate binecuvântările ”gustate” în timpul vieţii sale, au venit pe fondul curăţiei sale de inimă şi a cunoaşterii lui Dumnezeu.

Matei 5:8 – ”… ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu …”.

Mă gândesc că expresia ”… vor vedea pe Dumnezeu …” înseamnă mai mult decât identitate. Poate fi: călăuzire, părtăşie, înţelepciune de sus, tărie spirituală, experienţe cu Domnul, viaţa de credinţă autentică, o ancorare în promisiunile Sale, ….

Important! În textul nostru, David leagă ”curăţia de inimă” de păzirea poruncilor lui Dumnezeu. În Ioan 17, chiar Domnul Isus Hristos afirmă căci Cuvântul este Adevărul care sfinţeşte, produce ”curăţia de inimă” în vieţile credincioşilor autentici. Nu întâmplător împăratul lui Israel, adică David, face atâtea afirmaţii fantastice despre Cuvântul lui Dumnezeu în Psalmul 119. Citiţi-l, pentru că aveţi o grămadă de lucruri de învăţat din versetele lui.  

Un Dumnezeu interesat Să-şi călăuzească slujitorii – 2 Samuel 22:32-46

Prin definiţie, ”călăuzire” înseamnă: sfătuire, îndrumare, indicare a direcţiei ce trebuie urmată. O cercetare amănunţită a vieţii împăratului David, scoate în evidenţă modul extraordinar în care s-a materializat călăuzirea Domnului în viaţa sa în permanenţă.

În pasajul nostru, David sublinează câteva aspecte esenţiale, după cum urmează:

  • 22:32-33 – călăuzirea Domnului privind rămânerea în voia Sa;
  • 22:34-43 – călăuzirea Domnului în situaţii grele de viaţă: conficte, lupte, …
  • 22:44 – călăuzirea Domnului privind neînţelegerile cu poporul său;
  • 22:44b-46 – călăuzirea Domnului privind autoritatea sa ca împărat;

Experienţele avute alături de Domnul l-au învăţat ”lecţia călăuzirii”. Atunci când a acţionat conform adevărurilor însuşite, a avut parte întotdeauna de biruinţa Celui Atotputernic. Mai târziu, fiul său – Solomon, spunea în Proverbe 3:5-6

”… încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta. Recunoaşte-L în toate căile tale şi El îţi va netezi cărările …”.

Un Dumnezeu care merită să fie lăudat şi slujit, cu credincioşie şi scumpătate – 2 Samuel 22:47-51

Sunt, pur şi simplu, încântat de modul în care îşi încheie David pledoaria despre Dumnezeul lui. O face folosind cele mai frumoase afirmaţii care ar încânta orice muritor de rând, darmite pe Dumnezeul lui.

  • el îşi exprimă bucuria faţă de el – ”… trăiască Domnul …”;
  • el îşi binecuvintează Dumnezeul – ”… şi binecuvântată să fie Stânca mea …”;
  • el îşi înalţă Dumnezeul mai presus de orice – ”… înălţat să fie Dumnezeu, Stânca mântuirii mele …”;
  • el mărturiseşte că Dumnezeu este mântuirea lui;
  • el este sursa tuturor binecuvântărilor pe care le-a experimentat până atunci – ”… El dă mari izbăviri împăratului Său, şi arată milă unsului Său: lui David, şi seminţiei lui, pentru totdeauna …”;
  • el îşi exprimă, în final, dorinţa de a-L lăuda şi sluji toată viaţa;

mouse_writing.gif

Dragul meu,

Dacă te-ar provoca cineva să-i prezinţi, în maxim 20-30 minute, Dumnezeul în care crezi şi pe care-L slujeşti, cum L-ai descrie? Ce elemente ai scoate în evidenţă în expunerea ta? Cred că prezentarea lui David ar fi de mare folos mărturisirii tale.

Să fiţi binecuvântaţi de Domnul!

6 thoughts on “Un Dumnezeu deosebit …

  1. Mi-au placut in mod deosebit doua lucruri din aceasta meditatie si ele cred ca sunt esenta a ceea ce trebuie sa cred.
    Primul este provocarea de a-L descrie pe D-zeu asa cum aste El pt mine,aici acum.Datorita experientelor STIU ca si David ce este D-zeu pt mine si din acest mesaj inteleg mai bine ca de fapt necazurile pot avea ca urmare estomparea lui D-zeu in tine sau intiparirea Lui mai adanca in fiinta ta.
    Al doilea este intelesul versetului „cei cu inima curata, Il vor vedea pe D-zeu”. Da,am inteles clar ca,atunci cand ai o inima curata,”vezi” mai bine voia Lui,o intelegi mai repede,de fapt Il deslusesti pe D-zeu mai bine in negurile din jur.
    O intrebare: cand nu vezi voia Lui, cand n-o intelegi sau nu o deslusesti prea repede sau prea bine, de vina este o inima care nu-i curata? Am auzit pe f multi: stiu voia LUI dar nu chiar 100%. O inima curata ar trebui sa garanteze faptul ca stii voia LUI?
    Lipsita de orice fel de modestie trebuie sa spun ca acest mesaj este bun si plin de miez.

    D-l sa te binecuvinteze!

  2. O altă abordare în ce priveşte descrierea lui Dumnezeu, care mie personal îmi place, este cea de aici. Cât de mare este Domnul şi cât de puţine cuvinte avem noi pentru El!

    Bănuiesc că ştiţi filmuleţul, şi chiar aşa, mai merită văzut odată!

  3. Andrei,

    Multumesc pentru comentariu.

    Stiu filmuletul, este chiar postat pe blog impreuna cu traducerea in limba romana. Este fantastic. Acum doi ani la Mamaia, un prieten din Anglia mi l-a aratat pe Dvd. Pastorul respectiv a predicat in biserica lui si le-a lasat dvd cu prezentarea. Ulterior, adica acum 2/3 saptamani l-am gasit pe YouTube si l-am inclus pe blog sa-l poata viziona mai multi. Inca odata, este fantastic.

    Intr-adevar, avem un Dumnezeu maret si putine cuvinte pentru a-L descrie. Cred ca ne lipsesc experientele cu El. Viata crestina practica inseamna, printre altele, experiente cu Domnul.

    Multumesc ca ai trecut pe la mine. Domnul sa te binecuvinteze.

    Marius Motora – Botosani

  4. Carmen,

    Multumesc ca ai citit articolul si ca te-a marcat in mod deosebit. Ce alta bucurie si satisfactie poate sa aiba un pastor si sot, in acelasi timp, sa vada ca sotia si cei din casa lui citesc mesajele/articolele postate pe blog.

    Intr-adevar, ”inima curata”, ”relatia cu Dumnezeu”, ”experientele cu El”, ”cunoasterea Cuvantului”, sunt cerintele fundamentale necesare privind cunoasterea voii lui Dumnezeu. Daca nu avem asa ceva, ce alte asteptari putem avea de la Dumnezeul nostru.

    Fii binecuvantata, draga mea.

    Marius Motora, sotul tau.

Lasa un raspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s