De vorba cu Dumnezeu

De vorbă cu Dumnezeu

( autor necunoscut; însemnări din vale, nr.47/2004 )

– „Tatăl nostru care eşti în ceruri …”

– Da.

– De ce mă întrerupi? Nu vezi că mă rog?

– Bine, dar M-ai chemat.

– Cum adică, Te-am chemat? Ce vrei să spui?

– M-ai chemat. Ai spus: „Tatăl nostru care eşti în ceruri”. Iată-Mă!  Sunt aici. La ce te gândeşti acum?

– La nimic. Am vrut doar să spun o rugăciune. Îmi place să spun „Tatăl nostru”.  Întotdeauna mă simt bine după aceea, ca şi cum mi-aş fi îndeplinit o datorie.

– Bine, atunci continuă.

– „Sfinţească-se Numele Tău …”

– Stai! Ce vrei să spui prin asta?

– Prin ce?

– Prin „sfinţească-se Numele Tău”.

– Oh…(surprins)… nu ştiu ce înseamnă. De unde să ştiu? Face parte din rugăciune. Chiar aşa, ce înseamnă?

– Înseamnă, „fie onorat, cinstit, făcut sfânt”.

– Da, are sens! Niciodată nu m-am gândit ce-ar putea să însemne acest „sfinţească-se”. Acum trebuie să continuu: „Vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ …”

– Chiar crezi ce-ai spus?

– Desigur? De ce nu?

– Bine, şi-atunci ce faci cu privire la aceasta?

– Cum ce fac? Păi, ce-aş putea face? Nu fac nimic… Mă gândesc doar că ar fi minunat dacă Tu ai deţine controlul peste toate lucrurile, mari şi mici, de aici de pe pământ, aşa cum fără-ndoială că deţii controlul acolo sus, în ceruri.

– Deţin Eu controlul peste viaţa ta?

– Peste viaţa mea? Ei bine,… eu merg la biserică…

– Nu, nu asta Te-am întrebat. Ce poţi să spui despre poftele firii pământeşti cu care te lupţi? Ce faci cu temperamentul tău, mai ales când – cum spui tu, te „calcă” cineva pe „bătătură”? Ştii prea bine că asta este una dintre problemele tale… Şi, aminteşte-ţi ce fel de cărţi citeşti, ce programe Tv urmăreşti…

– Opreşte-Te! Nu mă mai critica! Nu sunt cu nimic mai rău decât ceilalţi din biserică!

– Oh, iartă-Mă, te rog. Credeam că te rogi ca voia Mea să se facă pe pământ precum în cer. Iar, aceasta nu se poate realiza decât dacă începe cu cei care se roagă pentru aceasta. Deci… cu tine.

– Bine, recunosc că am unele cusururi, şi pentru că Tu ai menţionat câteva dintre ele, mă gândesc că aş mai putea adăuga şi altele.

– Cred şi Eu că ai mai putea adăuga şi altele…

– Ştii, adevărul e că nu m-am prea gândit la ele până acum, dar mi-ar plăcea să mă las de unele obiceiuri rele. Şi aşa, treptat, aş fi într-adevăr liber.

– Bine. Acum eşti pe drumul cel bun. Vom lucra împreună: Tu şi cu Mine. Nici nu bănuieşti câte biruinţe vom avea! Mă bucur pentru tine.

– Ascultă, Doamne, acum trebuie să închei. Rugăciunea asta mi-a luat mai mult timp ca de obicei. „Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astazi…”.

– Rugăciunea este un lucru periculos. Poţi sfârşi prin a fi complet schimbat – ştiai asta, nu-i aşa? Tocmai asta vreau Eu să alegi tu pentru viaţa ta. M-ai chemat şi iată-Mă, sunt aici. Acum este prea târziu să te opreşti. Continuă-ţi rugăciunea, mergi mai departe.

– Mi-e frică!

– Frică? De ce ţi-e frică?

– Pentru că ştiu deja ce vei mai spune.

– Haide, pune-Mă la încercare şi-ai să vezi.

– „Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri…”

– Ce se întâmplă între tine şi Oana?

– Vezi? Am ştiut! Am ştiut c-o să-mi aminteşti de ea! Doamne, Oana împrăştie numai minciuni despre mine şi nici până în ziua de azi nu mi-a plătit datoria. Mi-am promis solemn s-o pun la punct, o dată pentru totdeauna!

– Dar, ruga ta cum a fost? Cum te-ai rugat?

– Nu asta am vrut să spun!

– Bine, cel puţin eşti sincer. Dar cred că nu este deloc uşor să porţi povara amărăciunii în inima ta …

– Nu-mi pasă! Cel puţin mă voi simţi mai bine după ce mă voi răzbuna pe ea. Oh, planul este gata, până în cele mai mici amănunte! O să-i pară rău de absolut tot ceea ce mi-a făcut!!!

– Te înşeli, dragul meu! Nu te vei simţi deloc mai bine, ci va fi mai rău. Răzbunarea doar pare dulce. Gândeşte-te numai cât de nefericit eşti deja. Dar, ştii ceva? Eu pot schimba totul.

– Tu poţi schimba totul? Cum?

– Iart-o pe Oana şi atunci Eu te iert pe tine. Ura şi păcatul vor rămânea problema Oanei după aceea, nu a ta. S-ar putea să pierzi banii aceia cu care ai spun că-ţi este datoare, dar cel puţin vei avea pace în inima ta.

– Dar, Doamne, NU POT S-O IERT!

– Atunci, nici Eu nu pot să te iert.

– … Bine, ai dreptate. Mai mult decât să mă răzbun pe Oana, vreau să am pace în inimă. Bine, o iert! Ajut-o să găsească şi ea calea cea dreaptă în viaţă. Doamne, ştiu că se simte mizerabil acum – şi oricine ar face ca ea,s-ar simţi la fel. Într-un fel sau altul, Te rog, arată-i calea.

– Foarte bine! Minunat! Cum te simţi acum?

– Hmmm, bine, chiar foarte bine. Ştii, cred că deseară nu voi mai merge la culcare atât de încordat, ca de obicei… Parcă nici nu mai sunt atât de obosit…

– Dar, nu ţi-ai terminat încă rugăciunea. Continuă…

– Ai dreptate! „Şi nu ne duce în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău…”

– Bine, am să fac şi asta, numai nu te pune singur în locul unde poţi fi ispitit.

– Ce vrei să spui cu asta?

– Schimbă-ţi prieteniile, renunţă să mai mergi în locurile în care ai mers până acum, nu te mai uita la filme murdare, nu mai asculta discuţii păcătoase, nu te mai pune în situaţii îndoielnice. Unii dintre prietenii tăi au deja o influenţă mult prea mare asupra ta. Vor să te implice în lucruri incorecte, nu te lăsa păcălit de ei! Te mint ca să se distreze pe seama ta, dar în cele din urmă prietenia cu ei, te va ruina. Şi, încă ceva: nu face din Mine ţapul tău ispăşitor.

– Nu înţeleg! Ce vrei să spui?

– Înţelegi prea bine! Aşa procedezi mereu – te bagi în probleme şi apoi fugi la Mine: Doamne, ajută-mă să ies din încurcătura asta şi îţi promit că nu mai fac alte prostii! …Ţi-aduci aminte de câte ori te-ai târguit cu Mine?

– Da, Doamne… Mi-e atât de ruşine… Îmi pare rău. Te rog să mă ierţi.

– Te iert. Mergi mai departe, termină-ţi rugăciunea.

– „Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci.Amin”

– Ştii tu ce Mi-ar aduce slavă? Ce M-ar face, cu adevărat, bucuros?

– Nu ştiu, Doamne, dar vreau să ştiu! Vreau să-Ţi găseşti plăcerea în mine. Văd cât de mizerabilă a fost viaţa mea până acum, dar vreau atât de mult să fiu unul dintre urmaşii Tăi.

– Iată şi răspunsul la întrebarea Mea!

– Da?

– Da. Asta Îmi aduce mine slavă: să am oameni ca tine pe pământ, care Mă iubesc şi caută voia Mea în viaţa lor.

– Doamne, abia aştept să văd ce poţi face Tu din mine! Facă-se voia Ta în viaţa mea de-acum înainte.

– Amin?

– Amin, Doamne.

– Aşa să fie!

Tatăl nostru ( însemnări din vale, nr.24/2004

14 Ianuarie 2004

7 thoughts on “De vorba cu Dumnezeu

  1. Ce frumos…Imi place mult…Te face sa te gandesti la Dumnezeu mai mult ca niciodata si totodata sa intelegem ceea ce cerem pt ca de cele mai multe ori nu ne gandim la ceea ce inseamna rugaciune si nu stim ce inseamna!!!!

Lasa un raspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s